Doar ce am sărit din pat și am înhățat laptopul, cu riscul de a fi mâine
toată ziua un zombi - deci fiți
îngăduitori - habar n-am ce o să iasă.
Graffiti într-un oraș pașnic precum Curitiba
Mi-am dat eu seama în timp ce încercam să adorm că lunile astea, ultimele,
au fost așa ca o vacanță bine meritată după 2 ani de, bine hai să spunem
ultimii 3 ca să fim onești, de .... păi de învățat și crescut și plimbat și învățat
și mutat din țară în țară, de învățat din nou, de stresat că de!..., de făcut
față unor valuri de emoții atât de diferite și contradictorii care de multe ori
nici măcar nu s-au sinchisit și ele să vină pe rând ci se găseau în același
moment să tragă în direcții opuse.
Zbor cu escala în São Paulo, pământ cărămiziu cât vezi cu ochii din avion, terenuri agricole care par că nu se mai termină și o căldură înăbușitoare - welcome to Camp Grande!
20 și ceva de zile locuit în hostel cu ceilalți 4 STeDe (singurii care ne-am încumetat să venim în Brazilia) și suntem toți în aceeași camera, vă închipuiți ce încântare :)))