Cum a continuat (partea I)

A fost amuzant, să fii pentru prima oară într-o țară a cărei limbă o vorbești așa mai mult prin semne, fără pregătiri prealabile în ceea ce privește locația, transportul, etc. Știam că trebuie să ajung în Padova, știam cum să ajung acolo de la aeroport, dar mai departe ...he! he!...  Nadia......  Tot limbajul semnelor și o amărâtă de hartă, pe care mi-o printasem înainte,  m-au salvat.

Și așa echipată să înceapă aventura :)

Am ajuns într-un final și la cămin iar primul lucru am aterizat la party-ul STEDE din aceea seară. Bineînțeles că prima luna fu cu peripeții, așa ca să mă obișnuiesc cu faptul că nu mai sunt acasă.  M-au inundat vecinii, am reușit să spăl atât de bine bucătăria încât maică-mea

Momentul ăla când ai trei tipuri de paste în dulap

Este vorba despre Franța, Italia e altă poveste (vine și ea curând)

este despre momentele alea când ajungi să-ți petreci serile cu o sticlă de vin și o conversație faină

despre cum te pierzi pe străduțe lăturalnice și-ți spui "Paris! sunt în Paris! într-un final am ajuns yeeeeei!"

despre momentele alea când ești agățată pe stradă și îi dai numărul de România și el te sună

despre pus pe repeat aceeași melodie timp de o săptămână

Încep înscrierile pentru Erasmus Mundus

Dragilor,

A sosit toamna și asta înseamnă că se deschid aplicațiile pentru ERASMUS Mundus (sper ca tot așa îi zice de când cu ERASMUS +)

Așa, ce este un Erasmus Mundus? Este fix programul pe care îl urmez eu acum. Se adresează celor care doresc  să urmeze un master sau un doctorat în afara țării.  Dacă esti în ultimul an de licență, sau ai deja diploma luată înseamnă că te poți înscrie la un master, dacă ești în ultimul an de master sau cu master-ul luat te poți înscrie fie pentru încă un master fie pentru un doctorat.

Și ceea ce e super șmecher este ca nu contează dacă ai mai fost plecat înainte cu un Erasmus, sau dacă nu mai ești student de 20 de ani J, atâta timp cât termini sau ai terminat ciclul de licență te poți înscrie.

Cum a început.....

Anul trecut pe vremea asta aterizasem deja în Italia. Îmi e foarte greu să spun cum mă simțeam în momentul acela, când plecam de acasă pentru prima oară așa departe și pentru așa de mult timp. Nu știu pentru ca nu mi-am lăsat timpul necesar să mă pot gândi la asta. 

Cu câteva luni înainte de plecare am aflat ca tabăra pe care tot visam să o organizăm primește finanțare asa că, în prea puțin timp și cu tot felul de peripeții, asta am făcut. O mână de omuleți harnici am pus la punct, în mai puțin de o lună, o tabără mega genială. De ce a fost ea atât de genială? pentru că am organizat-o noi.... normaaaaal! :) (Și dacă nu mă credeți găsiți mai multe poze aici )

Lăsând gluma la o parte, chiar a fost o echipă hărnicuță, ce a alocat multe multe ore (și zile) ca totul să iasă cât mai bine.

Prima zi de școală

Nu am mai început de multicel cursurile pe 15 septembrie dar anul acesta facem o excepție că de.... Franța. Dăp, am schimbat țara, iar la țară nouă se cer obiceiuri noi. (bine nu e chiar nou, am putea spune că e a treia tentativă de a scrie - și o să vedem dacă e să fie cu noroc).